Una din angajatele întreprinderii a prezentat certificatul medical de maternitate pentru 126 de zile. După prezentarea certificatului medical, angajata a solicitat, prin cerere, continuarea activității până la 36 de săptămâni de sarcină. Recent, persoana a născut și solicită ca să revină la serviciu, deși, conform certificatului medical pentru sarcină și lăuzie, aceasta încă se află în concediu de maternitate. Poate angajata reveni la serviciu pentru a activa fără ca remunerarea primită să afecteze dreptul acesteia la indemnizația de maternitate?
Întrebarea cu privire la posibilitatea femeilor care se află în concediu de maternitate să activeze fără a pierde dreptul la indemnizație este deseori abordată atât de către angajatori cât și de femeile care se află în concediul de maternitate. În continuare, venim cu explicații la aspectul dat în ceea ce privește dreptul de a beneficia de indemnizație în perioada concediului prenatal, dar și postnatal.
Menționăm că maternitatea este unul din riscurile sociale prevăzute la art. 1 al privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004), la care au dreptul femeile asigurate pentru care angajatorul plăteşte contribuţia de asigurări sociale de stat obligatorie, indiferent de durata stagiului de cotizare.
Condiția de a pierde dreptul la indemnizația de maternitate în caz de realizare a venitului asigurat pe perioada maternității a fost în vigoare până la data de 1 martie 2023!!! Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 353/2022 cu privire la modificarea unor acte normative prin care au fost introduse modificări în Codul muncii, dar şi în Legea nr. 289/2004. Astfel, reieşind din modificările operate la art. 2 din Legea nr. 289/2004, femeia care este angajată şi de către instituţia medicală i-a fost eliberat certificatul medical pentru sarcină şi lăuzie, are dreptul să activeze în continuare fără a pierde dreptul la indemnizaţie. Totodată, art. 2 din Legea nr. 289/2004 a fost completat cu un nou alin. (42) care reglementează că dreptul persoanei asigurate la indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) se stabileşte indiferent de realizarea venitului asigurat pentru perioada concediului de maternitate. Concomitent şi la art. 16 alin. (8) al Legii 289/2004 este reglementat că pentru perioada concediului de maternitate care se suprapune cu perioada în care femeia a realizat un venit asigurat, indemnizația de maternitate se plătește.
De aici rezultă că persoanele asigurate, începând cu 1 martie 2023, pot beneficia de indemnizaţia de maternitate şi concomitent să desfăşoare activitate fără a pierde dreptul la indemnizaţie.
Pe de altă parte, Codul muncii a fost completat cu un articol nou, art. 761, care, de asemenea, reglementează activitatea de muncă în perioada concediului de maternitate. Astfel, în perioada aflării în concediu de maternitate, prin derogare de la art. 76 lit. a) din Codul muncii, salariata are dreptul de a continua sau de a relua activitatea de muncă în baza cererii scrise, cu prezentarea concluziei medicale privind starea de sănătate, eliberată de către instituţia medico-sanitară pe a cărei listă este înregistrată, şi de comun acord cu angajatorul. Termenul în care salariata îşi continuă sau îşi reia activitatea de muncă în perioada concediului prenatal nu va depăşi 36 de săptămâni de sarcină, termen stabilit prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) emis de către angajator la data recepţionării cererii salariatei.
Așadar, reieșind din prevederile Codului muncii, persoana poate activa în perioada concediului prenatal până la 36 de săptămâni cu prezentarea concluziei medicale privind starea de sănătate, eliberată de către instituţia medico-sanitară. În continuare nu se permite activitatea pentru a exclude riscurile de afectare a sănătății femeii însărcinate. Cât privește perioada concediului postnatal nu sunt anumite restricții în activitate reglementate prin Codul muncii.
Din cele menționate deducem că, potrivit prevederilor Legii nr. 289/2004, realizarea venitului asigurat atât în cele 126 de zile ale concediului prenatal, cât și postnatal nu afectează dreptul persoanei la indemnizație. Dar angajatorul și salariatul sunt obligați să respecte prevederile Codului muncii.
În concluzie menționăm că, după data de 1 martie 2023, în cazul în care femeile care se află în concediu de maternitate și desfășoară activitate, angajatorii pot declara prin intermediul tabelului nr. 2 din Declarația IPC21 contribuţii de asigurări sociale şi venit asigurat.
Până la data menționată, pentru a nu pierde dreptul la indemnizaţia de maternitate, angajatorii puteau declara contribuţii de asigurări sociale doar în cazurile în care persoana a beneficiat de plăţi cu caracter unic sau a desfăşurat o activitate ocazională pe bază de contract de prestare a serviciilor. Pentru declararea acestor plăţi se utilizau categoriile persoanelor asigurate 143 „persoană care a beneficiat de plăţi cu caracter stimulatoriu pe perioada concediului de medical, concediului de maternitate sau concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani” şi 105 „persoană angajată prin contract civil”.
Începând cu 1 martie 2023, în cazul în care persoanele asigurate care se află în concediu de maternitate și desfăşoară activitate, respectiv, înregistrează venit asigurat, în tabelul nr. 2 din Declarația IPC21 pot fi declarate şi alte categorii ale persoanelor asigurate inclusiv categoriile 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă” şi 123 „persoană angajată prin cumul”.
Important de menționat că, pentru indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, în legislație continuă să existe condiția de a se achita salariul, dar nu indemnizația în cazul în care persoana asigurată activează în perioada îmbolnăvirii.
