Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii.
Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei strategii noi de menţinere și dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât şi celor interesaţi, din afara acesteia.
Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru financiar si de a adopta decizii noi de gestionare a întreprinderii.
Aceste decizii se bazează pe identificarea originii și cauzelor, dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor. Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare și financiare sau chiar statul.
Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-si onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea și solvabilitatea întreprinderii), precum si valoarea întreprinderii.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alteîntreprinderi). Atât analiza pe plan intern cât si cea externă au ca obiectiv aprecierea performantelor întreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusă si urmăresc: analiza rentabilităţii; analiza riscului si analiza valorii întreprinderii.
De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de dificultate sau când cineva cere o astfel de lucrare.
Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aibă loc periodic. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.
De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic si uman, potenţial comercial si juridic, managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi).
Toate aceste elemente influenţează performanțele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia. Folosind metode și tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei financiare trecute și actuale, iar în baza informaţiilor furnizate conducerea poate lua decizii care vizează viitorul companiei.
