Un criteriu care se ia în considerare la formarea imaginii persoanei cu care urmează a se încheia un contract este capacitatea acesteia de a-și onora obligațiile, nu în ultimul rând, față de bugetul public național (în continuare – BPN).
Fie că este vorba de un contract civil, fie că este vorba de un contract de achiziții publice, existența restanțelor față de buget poate constitui un impediment pentru încheierea contractului sau atribuirea contractului de achiziții publice.
Cum poate afecta existența restanțelor față de buget atribuirea contractului de achiziții publice?
La atribuirea unui contract de achiziții publice, autoritatea contractantă urmează să examineze eligibilitatea ofertantului sau candidatului prin prisma mai multor criterii prevăzute de Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015).
Unul din criteriile respective este și faptul ca ofertantul/candidatul să nu fie în situația că nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale.
Or, conform art. 19 alin. (3) lit.b) din Legea nr. 131/2015, autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice orice ofertant sau candidat care se află în oricare dintre următoarele situaţii:
b) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale în conformitate cu prevederile legale în vigoare în Republica Moldova sau în ţara în care este stabilit.
Astfel, în cadrul procedurilor de achiziții publice, dacă nu se confirmă faptul lipsei restanțelor față de BPN a participantului, acesta va fi exclus de la procedura respectivă.
Conform Legii nr. 131/2015, autoritatea contractantă extrage informația necesară pentru constatarea existenței sau inexistenței circumstanțelor descrise la alin. (1) și (3) al art. 19 din legea menționată din bazele de date disponibile ale autorităților publice sau ale părților terțe. Dacă acest lucru nu este posibil, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta ca fiind suficient şi relevant pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) al art. 19 din Legea nr. 131/2015 orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în ţara de origine sau în ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certificate, caziere juridice sau alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă.
În Moldova certificatul care confirmă existența sau lipsa restanțelor față de buget este Certificatul privind lipsa sau existența restanțelor față de buget, care se generează în conformitate cu Instrucțiunea privind evidența obligațiilor față de buget, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 400/2014.
Un aspect important de precizat este faptul că Legea nr. 131/2015 prevede că ofertantul/candidatul nu este exclus din procedura de atribuire dacă beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea obligaţiilor de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv a majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau a amenzilor.
Astfel, în cazul în care candidatul/ofertantul are restanțe față de BPN, dar a încheiat un contract de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale, acesta nu va fi exclus din procedura de achiziții publice.
Amintim că modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în cazul admiterii restanțelor față de buget, cu excepția bugetului asigurărilor sociale de stat, se efectuează în conformitate cu prevederile art. 180 din Codul fiscal (În continuare – CF).
Amânarea sau eșalonarea stingerii obligațiilor fiscale are loc în condițiile contractului încheiat cu Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS), cu achitarea obligatorie a obligațiilor fiscale curente, cu calcularea majorărilor de întârziere și cu aplicarea măsurilor de asigurare sub formă de gaj și/sau fidejusiune.
În cazul restanțelor față de bugetul asigurărilor de stat, modificarea termenului de stingere a obligațiilor se efectuează în baza contractului încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale.
Cum poate afecta existența restanțelor față de buget încheierea unui contract civil?
În cazul unui eventual contract civil, persoana care are restanțe față de buget poate fi dezavantajată la încheierea contractului, deoarece contractantul său, care îi poate deveni potențial debitor conform relațiilor civile dintre aceștia, poate deveni subiect al executării silite din partea SFS.
Astfel, Codul fiscal prevede ca modalitate de executare silită – urmărirea datoriei debitoare.
Urmărirea datoriei debitoare reprezintă executarea de la debitorul contribuabilului restanțier a sumei pe care acesta din urmă o datorează față de buget.
Respectiv, în cazul în care în baza relațiilor civile, o parte nu a executat obligația și aceasta a devenit scadentă, iar creditorul acestuia are restanțe față de buget, există riscul pentru primul (debitorul relațiilor civile) ca în privința lui să fie întreprinse următoarele măsuri de executare silită din partea autorității fiscale (SFS):
– încasare a mijloacelor băneşti, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
– ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină;
urmărire a bunurilor contribuabilului (sechestrarea, comercializarea bunurilor), cu excepţia celor consemnate la lit.a) şi b).
